Utilizarea medicamentelor psihiatrice in timpul sarcinii și alăptării
28 august 2023
Ce este necesar să știm despre tulburarea de somn?
6 septembrie 2023
Impactul alcoolului asupra societății
Dependența de alcool este o afecțiune definită de o dorință continuă de consum de alcool, fără a se mai putea ține cont de efectele negative asupra sănătății ducând până la decese premature(OMS- 2,3 milioane de decese),situația devenind o problema reala de sănătate publică.
În România, consumul de alcool este o problemă majoră, cu conștientizare insuficientă a consecințelor. Țara noastră ocupa locul doi în UE pentru abuz de alcool.
Parcursul către Dependenta-etape
- Explorarea inițială: Persoana încearcă alcoolul din curiozitate sau sub influența grupului de prieteni.
- Consumul regulat: Consumul devine o obișnuință în activitățile sociale.
- Preocupare și consum frecvent: Consumul crește în frecvență, devenind o îngrijorare.
- Instalarea dependentei: Persoana ajunge condusă de nevoia de a consuma alcool, cu apariția simptomelor de sevraj la încercarea de a reduce consumul( anxietate, agresivitate)
Există diverse tipuri de alcoolism, cum ar fi alcoolismul Alfa, Beta, Gamma, Delta și Epsilon, fiecare cu caracteristici specifice:
- Alcoolism Alfa: Alcoolul este consumat cu dorința de a scăpa de probleme și tensiuni, fără pierderea controlului asupra consumului.
- Alcoolism Beta: Implica complicații fizice, însă lipsesc dependența fizică sau cea psihologică.
- Alcoolism Gamma: Aici se dezvolta dependența și adaptarea metabolismului la alcool, toleranță crescută față de substanță.
- Alcoolism Delta: Aici apar simptome de sevraj inclusiv în cazul unor pauze scurte de consum, iar consumul devine o preocupare centrală.
- Alcoolism Epsilon: Formă severă de dipsomanie.
Dependența de alcool poate fi influențată de următorii factori:
- moștenirea genetică (dacă membrii din familia ta au avut probleme cu alcoolul, sunt șanse să te confrunți cu această problemă);
- reacția individuală la alcool (există persoane care pot să bea mai mult fără să simtă efecte negative, în timp ce altele se simt rău chiar și după câteva înghițituri);
- factori de stres (în perioade de stres putem fi tentați să consumam alcool pentru a ne simți mai bine, dar acest comportament poate duce la dependență);
- depresia și anxietatea (uneori alcoolul îi ajută să se simtă mai bine pentru o scurtă perioadă de timp, dar acest lucru poate deveni periculos având risc crescut de a deveni dependenți de alcool pentru a evita emoțiile).
Complicațiile dependenței de alcool includ:
- afecțiuni somatice (modificări de aspect fizic: pot deveni subțiri sau să câștige în greutate în mod nesănătos) prezența telangiectaziilor (vase de sânge dilatate; pancreatita, ulcer, ciroză hepatică, varice esofagiene, pneumonii, bronșite, emfizem, hipertensiune arteriala, cardiomiopatia, anemie megaloblastice, deficit de vitamine, scăderea testosteronului, tulburări menstruale, sindrom alcoolic fetal- retard mental, anomalie faciala, tulburări de creștere).
- psihiatrice grave (tulburări psihotice induse de alcool- Encefalopatia Wernicke și sindromul Korsakov),afectare cognitiva, sevraj la alcool, delirium tremens, black-out-uri (amnezie de scurtă durată).
Diagnosticul corect cuprinde un interviu adecvat și screening – doar așa se poate interveni în stadiul incipient pentru a îmbunătăți starea lor de sănătate și bunăstare.
°Interviul constă în evaluarea cantităților consumate pentru a identifica consumul problematic de alcool.
°Markeri ai consumului cronic de alcool: GGT,TGO,TGP, VEM,CDT, COLESTEROL
Noile studii susțin că nu există consum de alcool care sa fie benefic organismului de aceea instituțiile medicale nu stabilesc o doza sigura.
Tratamentul și terapia joacă un rol esențial în gestionarea dependenței de alcool, alături de sprijinul grupurilor de suport.
Dezalcoolizare poate fi necesară în cazurile severe, dar este doar primul pas. Tratamentul medicamentos ajuta in gestionarea simptomelor de sevraj, dar terapia psihologică joacă un rol cheie în schimbarea comportamentului și a stilului de viață. Grupurile de suport-Alcoolicii Anonimi, oferă o platformă de ajutor reciproc și programe eficiente pentru a renunța la consumul de alcool pe termen lung.
!!!Restricții pentru foștii consumatori excesivi!
- ar trebui să evite alcoolul.
- renunțarea este cea mai bună cale pentru a evita complicațiile și recăderile ulterioare.
Va punem mai jos la dispoziție două chestionare privind autoevaluarea consumului de alcool: Chestionarul AUDIT și TESTUL CAGE
Răspunde la întrebările din testele de mai jos:
Chestionarul AUDIT- Alcohol use Disorder Identification Test
De câte ori aţi consumat băuturi alcoolice în ultimul an de zile?
0 – niciodată
1 – o dată pe lună sau mai puţin
2 – de 2-4 ori pe lună
3 – de 4 şi peste 4 ori pe săptămână
Câte unităţi alcoolice aţi consumat într-o zi (în medie), atunci când aţi folosit băuturi alcoolice?
O unitate de alcool = 1 păhărel (40 ml de spirtoase sau 1 pahar cu vin sau 1 sticlă de bere).
0 – între 1-2 unităţi
1 – între 3-4 unităţi
2 – între 5-6 unităţi
3 – între 7-9 unităţi
4 – 10 şi peste 10 unităţi
De câte ori aţi consumat mai mult de 6 unităţi de alcool pe zi?
0 – niciodată
1 – mai mult decât o dată pe lună
2 – o dată pe lună
3 – o dată pe lună
4 – zilnic sau aproape zilnic
De câte ori v-aţi apucat de băut alcool şi nu v-aţi mai putut opri?
0 – niciodată
1 – mai mult decât o dată pe lună
2 – lunar
3 – săptămânal
4 – zilnic sau aproape zilnic
De câte ori nu v-aţi putut îndeplini obligaţiile zilnice (la locul de muncă, familiale etc.) din cauza băuturii, în ultimul an de zile?
0 – niciodată
1 – mai mult decât o dată pe lună
2 – lunar
3 – săptămânal
4 – zilnic sau aproape zilnic
De câte ori aţi simţit nevoia să luaţi o gură de alcool (o duşcă) dimineaţa, pentru a depăşi starea de mahmureală, în ultimul an de zile?
0 – niciodată
1 – mai mult decât o dată pe lună
2 – lunar
3 – săptămânal
4 – zilnic sau aproape zilnic
De câte ori aţi avut, în ultimul an, un sentiment de remuşcare sau vinovăţie după consumul de băuturi alcoolice?
0 – niciodată
1 – mai mult decât o dată pe lună
2 – lunar
3 – săptămânal
4 – zilnic sau aproape zilnic
De câte ori, în ultimul an de zile, vi s-a întâmplat să nu vă amintiţi ce s-a petrecut cu dumneavoastră în noaptea trecută, datorită consumului de alcool?
0 – niciodată
1 – mai mult decât o dată pe lună
2 – lunar
3 – săptămânal
4 – zilnic sau aproape zilnic
Aţi fost implicat în accidente (rutiere, la locul de muncă etc.) datorită faptului că aţi consumat băuturi alcoolice?
0 – Nu 2 – Da, dar mai demult 4 – Da, în anul trecut
O rudă, un prieten sau un medic s-au arătat îngrijoraţi de consumul dumneavoastră de alcool sau vi s-a sugerat să întrerupeţi consumul de alcool?
0 – Nu 2 – Da, dar nu în ultimul an de zile 4 – Da, în ultimul an de zile
Interpretare:
Fiecare item este cotat cu valori cuprinse între 0 şi 4 puncte. Scorul minim este de 0 puncte, iar scorul maxim este de 40 puncte. Cu cât scorurile sunt mai mari, cu atât cresc consumul şi dependenţa de alcool.
Pentru depistarea persoanelor dependente de consumul excesiv de alcool, cu serioase probleme medicale şi sociale generate de consumul excesiv de alcool, valoarea prag recomandată de Conigravo et al. (1995) este de 8 puncte.
Testul CAGE
Întrebări Răspunsuri
C (cut down): V-ați gândit vreodată să reduceți din consumul de alcool?
Nu [0]
Da [1]
A (annoyed): V-au deranjat vreodată oamenii care vă criticau pentru că consumați alcool?
Nu [0]
Da [1]
G (guilty): V-ati simțit vreodată vinovat pentru că consumați alcool?
Nu [0]
Da [1]
E (eye-opener): Ați consumat vreodată băuturi alcoolice dimineața pentru a vă calma sau pentru a scăpa de mahmureală?
Nu [0]
Da [1]
Interpretare:
- Dacă se obține un scor de 1 este necesară asistarea prin medicul de familie pentru renunțarea la consum, cât și din punct de vedere a riscului de boală.
- Un scor mai mare de 2 este specific dependenței de alcool.
Tratamentul dependenței de alcool reprezintă o abordare complexă, deoarece este afectat consumul sistemul nervos central, având impact asupra procesării informațiilor și echilibrului emoțional. Capcana consumului de alcool este că devine „panaceu” pentru gestionarea tulburărilor emoționale și a situațiilor stresante specifice vieții.
Inițial, terapia medicamentoasă are un rol esențial, dar în etapele ulterioare, psihoterapia este cheia pentru prevenirea recăderilor.
- Terapia medicamentoasă în tratarea dependenței de alcool:
Tratamentul sevrajului alcoolic la un pacient deja diagnosticat implică administrarea benzodiazepinelor, în prevenirea simptomelor de sevraj, mai ales când pacientul este spitalizat. Se monitorizează cu multa atenție, deoarece există riscul complicațiilor, iar tentația de a relua consumul de alcool poate afecta eficacitatea tratamentului.
Se știe ca benzodiazepinele protejează împotriva crizelor convulsive, pacienții cu istoric de astfel de crize pot beneficia de anticonvulsivante (cum ar fi Carbamazepina). Un alt medicament recomandat este Gabapentinul, datorită eliminării renale, lipsei de interacțiuni medicamentoase și a efectelor cognitive.
Tiamina este iar un medicament cu rol esențial în hrănirea neuronilor afectați de alcool, cu scopul de a preveni apariția psihozelor Wernicke și Korsakoff.
Utilizarea magneziului ajută la prevenirea crizelor convulsive ca în cazul pacienților cu antecedente convulsive, iar Beta-blocantele și alfa-blocantele sunt indicate pentru controlul semnelor vegetative, și antipsihoticele le putem utiliza în tratamentul deliriumului.
- Abordarea psihoterapeutică în tratarea dependenței de alcool:
Psihoterapia joacă un rol important în tratarea dependenței de alcool, inclusiv prin încurajarea pacienților să participe la ședințe ale Alcoolicilor Anonimi. Această metodă promovează conștientizarea și recunoașterea problemei ca prim pas către recuperare.
Un lucru important de menționat că aceste abordări depind de motivația individuală a pacientului și de contextul socio-profesional și familial favorabil.
